Skip to main content

III.13.3.3. Amidonul rezistent

📚

Amidonul rezistent reprezintă un tip particular de carbohidrat care este rezistent la digestie, astfel încât acesta trece prin sistemul digestiv neschimbat și funcționează ca și fibrele solubile, fermentabile în intestin.

Se numește amidon rezistent, pentru că este rezistent la acidul din stomac și la enzimele digestive.

Nu este digerat în intestinul subțire, ci trece direct în intestinul gros, unde este supus fermentației.

Acest tip de amidon acționează similar fibrelor alimentare fermentabile ajutând la menținerea unui echilibru optim al florei intestinale saprofite.

Acest proces generează substanţe precum metan, hidrogen, acizi graşi cu catenă scurtă (în principal acetic, butiric şi propionic, iar în cantităţi mai mici, valeric, izovaleric şi izobutiric).

📋 Beneficiile amidonului rezistent

  • Amidonul rezistent este important pentru o sănătate bună și are efecte pozitive pentru diabetici.

  • Are un efect favorabil asupra scăderii în greutate, deoarece amidonul reduce puternic foamea și, implicit, consumul de mâncare pe parcursul multor ore, coincizând cu fermentația care are loc în intestinul gros la câteva ore după consumarea lui.

  • Previne cancerul de colon datorită acidului butiric, care este implicat în menținerea funcționării normale a mucoasei intestinale, reducând inflamațiile şi îmbunătățind bariera intestinală. Butiratul oprește procesele de dezvoltare şi de diferențiere ale celulelor tumorale. Adulții cu leziuni pre canceroase la nivelul colonului ar trebui să adopte o dietă care să includă cât mai multe alimente bogate în amidon rezistent.

  • Acizii grași cu catenă scurtă (acid acetic, acid propionic, acid butiric etc.), rezultați în urma fermentației amidonului rezistent, ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a nivelurilor plasmatice de colesterol şi trigliceride, susțin funcția cognitivă, capacitatea de învățare şi de memorare, funcția imunitară etc.

📚

Alimentele bogate în amidon rezistent sunt:

  • leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea și năutul),
  • orzul,
  • ovăzul,
  • orezul negru sălbatic,
  • orezul brun rece,
  • quinoa,
  • bananele verzi,
  • nucile caju etc.

Majoritatea alimentelor amidonoase au în ele o cantitate mică de amidon rezistent. Alimentele bogate în amidon (cartofii, orezul alb, pastele albe etc.) tind să formeze cantități mari de amidon rezistent dacă sunt consumate nu imediat ce au fost preparate, ci după ce s-au răcit (de exemplu, pastele și orezul, după ce le fierbi, spală-le cu apă rece și apoi folosește-le în preparate).