III.9.1. Sfaturi utile pentru copii cu alergii
- Pentru o sănătate de fier pune accent pe hidratarea constantă a organismului în timpul zilei. Înainte de masă și după masă este de preferat să nu bei apă. Apa se bea cu guri mici. În timpul somnului nu se bea apă (poți lua câteva guri de apă) pentru a lăsa rinichii să se odihnească și să se refacă. Consumă și fructe și legume, deoarece conțin multă apă, care hidratează în profunzime celulele organismului.
- Pentru înlocuirea oului în rețete amestecă o linguriță de semințe de in/chia măcinate la râșniță cu 2-3 linguri de apă caldă. După ce le amesteci, lasă-le să stea 10 min până obții un gel. Mai poți folosi făină de in/chia cu apă.
- Pentru înlocuirea oului poți folosi aquafaba, lichidul vâscos rămas în urma fierberii leguminoaselor (năut, fasole alba, mazăre sau linte), care are o capacitate de emulsionare comparabilă cu cea a oului. Poți folosi aquafaba din conserva de năut sau de fasole albă pentru a economisi timp. Astfel, 2 linguri aquafaba înlocuiește un albuș de ou, 3 linguri aquafaba înlocuiește 1 ou intreg.
- Pentru copiii alergici la albușul de ou poți separa gălbenușul de albuș. Ia gălbenușul în mână și curăță-i delicat albușul. Clătește tot timpul mâinile și mută-l de pe o mână pe alta până se curăță tot albușul.
- Pentru copiii mai mici de 2 ani nu îndulci deserturile. Folosește numai fructe pasate pentru a le îndulci sau carob. Nu uita că zahărul în exces este inamicul numărul unu în alimentație (produce diabet, colesterol rău, afecțiuni cardiace, degenerescențe ale creierului, tumori etc.)!
- Pentru copiii mai mari de 2 ani poți îndulci puțin deserturile, pe lângă fructe, cu sirop de arțar, stevie pură (fără eritritol), făină de curmale/smochine, zahăr din flori de cocos, miere (fără a o încălzi, deoarece la temperaturi mai mari de 40 °C emană un produs toxic).
- Dacă mănânci carbohidrați, consumă-i cu fibre alimentare pentru o floră intestinală echilibrată și pentru a nu-ți crește brusc glicemia.
- Evită făina albă, excesul de cartofi/orez alb, excesul de fructoză (din siropul de porumb, mierea de salcâm, sucuri de fructe fără pulpă etc.), deoarece sunt transformate de către ficat în grăsime viscerală.
- Folosește ulei de măsline extra virgin și numai pentru produse reci sau maxim la temperatura de 120 °C. Cel mai bine este să-l adaugi în mâncare după oprirea focului. Atenție, încălzirea uleiului de măsline peste 250 °C îl face toxic, putând produce cancer de colon, ficat, stomac sau pancreatic! Și folosirea uleiului de măsline la alimente congelate și decongelate schimbă compoziția uleiului, devenind toxic.
- Pentru prăjire folosește ulei de avocado, ulei de cocos, grăsime de pasăre, unt clarificat, untură de mangaliță.
Nepoțelul meu, Teodor, a fost diagnosticat cu alergii la mai multe alimente: albuș de ou, produse lactate, susan, caju, fistic, banane. Începerea diversificării alimentației (de la 6 luni, fiind alăptat) a fost o adevărată provocare pentru familia noastră. Foarte multe rețete cunoscute conțin unul sau mai multe alimente la care Teo este alergic.
În plus, multe rețete conțin și alimente ce produc balonare micuților. Cu toate sfaturile primite de la doctori, nutriționiști, tot este dificil să realizezi un meniu echilibrat pentru copilaș.
Rețetele pe care vi le prezint în acest capitol sunt fie inventate de mine, fie adaptate pentru alergiile alimentare ale nepoțelului meu. Sper din tot sufletul să vă fie de ajutor în diversificarea alimentației copilului. Acum toată familia noastră mănâncă aceeași mâncare ca și Teo, întrucât este greu să pregătești mâncare separat pentru copil, respectiv adulți.
Noi, adulții familiei, mai adăugăm puțină sare la mâncăruri, puțin zahăr la prăjituri etc.
Rețetele culinare pe care vi le prezint asigură un aport din toate categoriile de alimente: leguminoase, cereale și pseudocereale, legume, carne, pește, fructe etc.
În alcătuirea meniului unei zile trebuie să țineți cont și de cantitatea de fibre alimentare. Un consum prea mic de fibre nu va fi de ajuns pentru hrănirea bacteriilor bune din intestin. Nici un aport prea mare de fibre nu este indicat, deoarece microbiomul copiilor nu este suficient de dezvoltat și atunci fibrele în exces vor produce balonare și crampe abdominale. Moderația este calea cea mai bună și în alimentație.
Ținând cont că cele mai profunde schimbări în compoziția microbiomului (mai multe tipuri diferite de bacterii bune) se produc la nou-născuți și în copilăria timpurie, este vitală preocuparea mămicilor pentru alimentația copilului. Compoziția florei intestinale evoluează până când copilul împlinește aproximativ doi ani, vârstă la care aceasta devine aproape similară cu cea din viața adultă.
🔦 Se știe că în țările dezvoltate a crescut incidența alergiilor alimentare, a astmului bronșic, a eczemelor și rinoconjunctivitei alergice, datorită lipsei expunerii la antigeni microbieni (nașterea prin cezariană, hrănirea cu lapte de formulă, tratamente cu antibiotice, măsuri de igienă extrem de protectoare, viața modernă la oraș, lipsa fraților și a animalelor domestice etc.).
Chiar dacă nu există un tratament pentru alergiile alimentare, o alimentație sănătoasă și variată oferă organismului nutrienții necesari pentru o creștere armonioasă și fără carențe de proteine, vitamine, minerale, enzime, fibre, antioxidanți etc.
Copii pot scăpa de alergiile alimentare pe măsură ce cresc, însă există și anumite alergii care persistă toată viața.
O floră intestinală înfometată (fără fibre alimentare) "mănâncă" mucusul care căptușește și protejează pereții interiori ai intestinului. Dacă bacteriile se apropie prea mult de acești pereți subțiați, pot declanșa semnale de alarmă în sistemul imunitar. Astfel, apare în organism o stare de inflamație care poate produce boli autoimune, boli inflamatorii intestinale, alergii și astm.
Produsele implicate cel mai adesea în declanșarea alergiilor alimentare sunt: glutenul din cerealele (grâu, orz, ovăz, secară etc.), ouăle (în mod deosebit albușul), peștele și fructele de mare (scoici, midii, melci, calamari), arahidele și fructele cu coaja lemnoasă (nuci, migdale, alune de pădure, nuci pecan, fistic, caju etc.), soia, țelina, muștarul, susanul etc.
Atenție, nu la primul contact al copilului cu un alergen apare reacția alergică. A doua oară când bebelușul mănâncă un aliment la care este sensibil apare și reacția alergică. În acel moment, când anticorpii Ig E reacționează la mâncare, histaminele sunt eliberate, ceea ce îi poate provoca copilului simptomele specifice alergiei.
Manifestările clinice ale alergiilor alimentare includ: balonare, dureri abdominale, vărsături, greață, diaree, urticarie, prurit, rash (erupție cutanată) cu accentuarea dermatitei atopice, edem, mâncărime și/sau umflarea buzelor, a limbii, a cavitații bucale, mâncărimi sau senzația de strângere la nivelul gâtului, dificultăți respiratorii, respirație șuierătoare, șoc anafilactic (hipotensiune, piele palidă, convulsii, pierderea cunoștinței etc.).
După ce se descoperă alimentele la care copilul este alergic, este foarte important să se evite aceste alimente, inclusiv și cele din aceeași categorie alimentară. Și mămicile care alăptează trebuie să evite aceleași alimente la care copilul este sensibil.