I.1. Fenomene fizice și chimice. Puritatea. Concentrația.
Fenomenele fizice constau în schimbarea unei proprietăți fizice a unui corp în urma cărora compoziția substanței din care este alcătuit corpul rămâne neschimbată.
Exemple de fenomene fizice:
-
Toate fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:
- Topirea (trecerea substanței din stare solidă în stare lichidă, prin încălzire);
- Solidificarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare solidă, prin răcire);
- Vaporizarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare gazoasă, prin încălzire);
- Condensarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare lichidă, prin răcire);
- Sublimarea (trecerea substanței din stare solidă în stare gazoasă, prin încălzire);
- Desublimarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare solidă, prin răcire).
-
Deformarea (schimbarea formei);
-
Mișcarea (schimbarea poziției față de reper);
-
Încălzirea / Răcirea (schimbarea temperaturii);
-
Dilatarea / Contractarea (schimbarea temperaturii și volumului);
-
Colorarea (schimbarea culorii);
-
Sfărâmițarea (schimbarea dimensiunii cristalelor);
-
Trecerea curentului electric printr-un circuit;
-
Interacțiunea magneților sau a corpurilor electrizate (atracția sau respingerea);
-
Reflexia și Refracția luminii (întoarcerea luminii în primul mediu, respectiv trecerea luminii în al doilea mediu, cu schimbarea direcției de propagare);
-
Formarea curcubeului (descompunerea luminii albe în culorile curcubeului) etc.
Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția substanțelor, în urma lor rezultând alte substanțe.
Exemple de fenomene chimice:
-
Arderea combustibililor (transformarea substanței în prezența oxigenului în dioxid de carbon și apă);
-
Ruginirea fierului (fierul se transformă în rugină, roșiatică);
-
Coclirea cuprului (cupru se transformă în cocleală, verzulie, toxică);
-
Fermentarea mustului (se obține vin);
-
Acrirea vinului (se obține oțet);
-
Fermentarea laptelui (se obține lapte bătut);
-
Putrezirea plantelor (este cauzată de o ciupercă ce distruge planta);
-
Fotosinteza (plantele în prezența luminii transformă dioxidul de carbon în oxigen);
-
Carbonizarea zahărului;
-
Oxidările lente din organism (respirația ființelor, oxidarea grăsimilor, proteinelor şi a hidraţilor de carbon proveniţi din alimente).
Puritatea (P) reprezintă masa de substanță pură care se găsește în 100g de substanță impură.
Exemplu de aplicare:
1. Din 800 g sare grunjoasă se obține 700 g sare pură. Calculați puritatea zăcământului și procentul impurităților.
800 g sare impură..................700 g sare pură
100 g sare impură................... x g sare pură
Concentrația procentuală de masă (c) reprezintă masa de substanță dizolvată în 100 g soluție.
unde md = masa dizolvatului, ms = masa soluției
Exemplu de aplicare:
2. Mama a preparat 400 g sirop de concentrație 30%. Eu doresc să știu ce masă de zahăr, respectiv de apă a folosit mama.
ms = 400 g sirop
c = 30%
md = ?
mapă = ?