IV.3.6. Circuitul apei în natură

Pe scoarța globului pământesc există mari suprafețe de apă, sub formă de râuri, lacuri, mări şi oceane,

Sub acţiunea radiaţiei Soarelui, aceste ape se evaporă în aerul atmosferic.

Când condensarea vaporilor de apă din aer are loc la suprafața pământului se formează ceaţa.

Când condensarea vaporilor de apă din atmosferă are loc la înălţimi mai mari în atmosferă se formează norii.

Când picăturile mici de apă din care sunt formaţi norii se unesc, fiind mai mari și mai grele nu mai pot pluti în atmosferă şi cad pe pământ sub formă de ploaie.

Iarna, când temperatura aerului scade sub 0°C, picăturile de apă din nori îngheaţă (se solidifică) sub forma unor ace, care prin unire formează cristale mai mari, numite fulgi de zăpadă.

În dimineţile care urmează după nopţile senine de vară apare roua prin condensarea vaporilor de apă din aer la contactul cu suprafaţa Pământului (iarbă, flori etc).

Primăvara şi toamna, când vaporii de apă din aer vin în contact cu obiecte de pe Pământ cu temperatura sub 0 °C se formează bruma prin desublimarea vaporilor de apă din aer.

Grindina se formează când picăturile de apă din nori traversează straturi de aer cu temperaturi sub 0 °C. Ea este însoțită de furtuni, în timpul verii.