V.2. Denumirea combinațiilor complexe.
Denumirea combinațiilor complexe se realizează în mod diferit în funcție de :
- clasa de compuși din care face parte combinația complexă (acid, bază sau sare);
- numărul de coordinare (de liganzi);
- numele ligandului;
- numele ionului central;
- numele ionului metalic central;
- numele ionului care neutralizează sarcina pozitivă a ionului metalic și numărul acestor ioni.
Întotdeauna se denumește mai întâi ionul negativ și apoi cel pozitiv, legați de prepoziția „de”.
Denumirea unor liganzi

Denumirea unor metale în ionii complecși anionici

1. Nomenclatura combinațiilor complexe la care liganzii sunt molecule neutre:
- Mai întâi se citește gruparea din exteriorul parantezelor drepte;
- Apoi citim numărul de liganzi folosind prefixe grecești (di-, tri-, tetra-, penta-, hexa- etc.);
- În final citim ionul central punând starea sa de oxidare cu cifre romane în paranteză.
Exemple:
- [Co(NH3)6]Cl3 – triclorură de hexaaminocobalt (III);
- [Cu(NH3)2]Cl – clorură de diaminocupru;
- [Cu(NH3)4] (OH)2 – hidroxid de tetraaminocupru (II);
- [Ag(NH3)2]NO3 – azotat de diaminoargint (I);
- [Al(H2O)6]Cl3 – triclorură de hexaacvaaluminiu (III);
2. Nomenclatura combinațiilor complexe la care liganzii sunt grupări ionogene:
- Mai întâi se citește numărul și numele liganzilor;
- Apoi citim ionul central cu sarcina sa (pentru metalele tranziționale, care au sarcină variabilă);
- În final citim grupa sau grupările din afara parantezei mari.
Exemple:
- Na[Al(OH)4] – tetrahidroxoaluminat de sodiu;
- Na2[Zn(OH)4] – tetrahidroxozincat de sodiu;
- H[FeCl4] – acid tetracloroferic;
- H[AuCl4] – acid tetracloroauric;
- Na3[AlF4] – hexafluoroaluminat de sodiu;
- K2[Ni(CN)4] – tetracianonichelat (II) de potasiu;
- Na4[Fe(CN)6] – hexacianoferat (II) de sodiu.
- K2[Fe(SCN)6] – hexasulfocianoferat (II) de sodiu
🔦 Observație
Atenție la citirea combinațiilor complexe la care ionul central este un metal tranzițional cu valență variabilă.
- hexacianoferatul (III) de fier (II) (albastru de Turnbull) are formula Fe32+ [Fe3+(CN)6-]23- și se obține prin următoarea reacție chimică :

- hexacianoferatul (II) de fier (III) (albastru de Berlin/Prusia) are formula : Fe43+ [Fe2+(CN)6-]24- și se obține prin următoarea reacție chimică :

Clasificarea ionilor complecși în funcție de numărul și natura liganzilor:
a) ioni complecși cationici :
- [Cu(NH3)4]2+ – ion de tetraaminocupru (II);
- [Ag(NH3)2]+ – ion de diaminoargint(I);
- [Co(NH3)6]3+ – ion de hexaaminocobalt (III);
b) ioni complecși anionici:
- [Al(OH)4]- – ion tetrahidroxoaluminat;
- [Zn(OH)4]2- – ion tetrahidroxizincat de sodiu;
- [AlF4]3- – ion hexafluoroaluminat de sodiu;
- [Fe(CN)6]4- – ion hexacianoferat (II) de sodiu.
- [FeCl4]- – ion tetracloroferic;
- [AuCl4]- – ion tetracloroauric;
🔦 Observație
În unele cazuri atât anionul, cât și cationul pot fi complecși :
