VII.6.3. Cimentul

Cimentul este o pulbere gri, care conține oxid de calciu și argilă. Cimentul este folosit în principal pentru producerea de mortar și beton.

Producția cimentului începe în cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar și a argilei. Apoi, acestea sunt sfărâmate în bucăți de mărimea unei monede. Aceste materii prime, împreună cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită "făină brută". Făina brută este încălzită la o temperatură de 1.450 ˚C. Temperatura înaltă transformă făina într-un material nou, numit clincher.

Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat împreună cu ghipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adaugă zgură și/sau cenușă de termocentrală (material ce rezultă din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniență minerală).

Primul ciment a fost fabricat de romani.

Cimentul amestecat cu nisip și cu apă formează un amestec care se întărește, numit mortar. Acesta se utilizează ca liant, fiind capabil de a lega cărămizile între ele pentru a forma elemente de construcții.