I.7. Sinteză recapitulativă - Chimia, știință a naturii

📚 Sinteză recapitulativă

1. Urmărește imaginile următoare și găsește ce reguli au fost încălcate și care ne-ar pune în pericol viața:

.....................................................

.....................................................

.....................................................

.....................................................

.....................................................

Materie. Corp. Substanță.

Materia reprezintă tot ceea ce ne înconjoară.

Materia are două forme de existență:

- Substanță sau material.

- Câmp:

gravitațional (în jurul unei particule care are masă sau în jurul Pământului);
electrostatic (în jurul unui corp electrizat);
electric (în jurul unui circuit electric );
magnetic (în jurul unui magnet sau unui circuit electric);
electromagnetic (generării reciproce a câmpului electric și al celui magnetic).

Corpul reprezintă porțiunea de materie cu formă proprie și volum propriu (bine determinat).

Exemple de corpuri: corpul omenesc, masa, scaun, casă, pahar cu lapte etc.

Corpurile sunt alcătuite din materie cu:

Compoziție (alcătuire) omogenă în toată masa sa numite substanțe (exemple: metale, apa, oxigenul, dioxidul de carbon, diamant, sare de bucătărie, piatra vânătă, azotul etc).
Compoziție eterogenă (care nu este la fel) numite materiale. De exemplu: lemn (conține celuloză, lignină, apă), hârtie (celuloză), ciment, beton, porțelan, granit, materiale plastice, sticlă etc.

Cuiul: cuiul este un corp fiindcă are formă proprie și volum propriu.

Fierul: fierul este o substanță fiindcă nu are formă proprie și poate lua mai multe forme: de cui, clanță, masă, scaun, dulap etc.

Fenomene fizice și chimice

Fenomenele fizice sunt transformările unui corp în urma cărora compoziția substanței din care este alcătuit corpul rămâne neschimbată.

Exemple de fenomene fizice:

Toate fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:
- Topirea (trecerea substanței din stare solidă în stare lichidă, prin încălzire);
- Solidificarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare solidă, prin răcire);
- Vaporizarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare gazoasă, prin încălzire);
- Condensarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare lichidă, prin răcire);
- Sublimarea (trecerea substanței din stare solidă în stare gazoasă, prin încălzire);
- Desublimarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare solidă, prin răcire).
Deformarea (schimbarea formei);
Mișcarea (schimbarea poziției față de reper);
Încălzirea / Răcirea (schimbarea temperaturii);
Dilatarea / Contractarea (schimbarea temperaturii și volumului);
Colorarea (schimbarea culorii);
Sfărâmițarea (schimbarea dimensiunii cristalelor);
Trecerea curentului electric printr-un circuit;
Interacțiunea magneților sau a corpurilor electrizate (atracția sau respingerea);
Reflexia și Refracția luminii (întoarcerea luminii în primul mediu, respectiv trecerea luminii în al doilea mediu, cu schimbarea direcției de propagare);
Formarea curcubeului (descompunerea luminii albe în culorile curcubeului) etc.

Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția substanțelor, în urma lor rezultând alte substanțe.

Exemple de fenomene chimice:

Arderea combustibililor (transformarea substanței în prezența oxigenului în dioxid de carbon și apă);
Ruginirea fierului (fierul se transformă în rugină, roșiatică);
Coclirea cuprului (cupru se transformă în cocleală, verzulie, toxică);
Fermentarea mustului (se obține vin);
Acrirea vinului (se obține oțet);
Fermentarea laptelui (se obține lapte bătut);
Putrezirea plantelor (este cauzată de o ciupercă ce distruge planta);
Fotosinteza (plantele în prezența luminii transformă dioxidul de carbon în oxigen);
Carbonizarea zahărului;
Oxidările lente din organism (respirația ființelor, oxidarea grăsimilor, proteinelor şi a hidraților de carbon proveniți din alimente).

Proprietăți fizice și chimice

Însușirile caracteristice cu ajutorul cărora se recunoaște o substanță se numesc proprietăți.

Proprietăţile pot fi fizice și chimice.

Proprietăţile fizice sunt acele însușiri care se referă la aspectul sau la transformări care nu schimbă compoziția substanței.

Proprietăţile fizice se pot clasifica în:

1. Observabile cu ajutorul organelor de simț:

- Prin văz: starea de agregare (solidă, lichidă, gazoasă), culoarea (incolor-fără culoare sau colorat), luciu (strălucirea).

- Prin miros: inodor(nu are miros), plăcut, iritant, miros specific (laptele, clorul, oțetul - spunem că au miros specific).

- Prin pipăit: plasticitate, elasticitate, moale (duritate), tare (duritate).

2. Măsurabile cu ajutorul unor aparate:

- Constante fizice:

Temperatura de topire (temperatura la care începe să se topească o substanță solidă=T_t);
Temperatura de fierbere (temperatura la care începe să fiarbă un lichid = T_v);
Densitatea
Indicele de refracție
Coeficient de solubilitate (arată ce cantitate de substanță se dizolvă în 100 g apă, la o anumită temperatură);
Duritatea (se măsoară după o scară de duritate de la 1 la 10, numită „Scala lui Mohs”, în care talcul are 1 și diamantul cea mai mare duritate 10);
Conductibilitatea electrică și termică (trecerea curentului electric, respectiv a căldurii, fără deplasare de substanță).

Proprietăţile chimice sunt acele însușiri care se referă la transformări care schimbă compoziția substanței.

Exemple de proprietăţi chimice:

- Proprietatea de a arde (după arderea hârtiei, nu mai avem hârtie, avem cenușă);

- Proprietatea grăsimilor de a râncezi (râncezeala este o altă substanță decât uleiul nerâncezit);

- Proprietatea vinului de a se oțeti (oțetul este altă substanță decât vinul);

- Proprietatea laptelui de a se acri (laptele acru are altă compoziție și alte proprietăți decât laptele dulce);

- Proprietatea fierului de a rugini (rugina este altă substanță decât fierul);

- Proprietatea cuprului de a cocli (cocleala este o substanță diferită de cupru;

- Proprietatea lemnului de a putrezi (putregaiul are altă compoziție decât lemnul).