V.4. Proprietățile combinațiilor complexe.
Majoritatea combinațiilor complexe manifestă stabilitate atât în stare solidă, cât și în soluție.
Unele combinații complexe sunt solubile în apă și în solvenți organici, altele sunt insolubile.
Unele combinațiile complexe sunt incolore sau albe, altele sunt intens colorate.
Culorile combinațiilor complexe:
- Alb/incolor:
- Galben/portocaliu :
- Roz/roșu:
- Verde:
- Albastru:
Foarte multe dintre aceste combinații se comportă ca electroliți, iar în soluție apoasă disociază, formând ionul complex, după schema:
[Ag(NH3)2]Cl (aq) ⇄ [Ag(NH3)2]+ + Cl-
clorură de diaminoargint (I)
Ionii complecși suferă la rândul lor o disociere secundară, însă într-o măsură foarte mică :
[Ag(NH3)2]+ ⇄ Ag+ + 2NH3
ion de diaminoargint(I)
Fiind o reacție de echilibru, se aplică legea acțiunii maselor pentru a determina constanta de disociere a ionului complex :
Constanta de disociere a ionului complex se mai numește și constantă de instabilitate, deoarece în funcție de valoarea ei se poate aprecia stabilitatea unui ion complex. Astfel, cu cât valoarea constantei de disociere este mai mică, cu atât stabilitatea ionului complex este mai mare.
De exemplu, ionul complex de dicianoargint(I)- [Ag(CN)2]+ - are o constantă de disociere de:
Comparând constanta de disociere a ionului complex de dicianoargint(I) cu cea a ionului de diaminoargint(I), observăm că ionul complex de dicianoargint are constanta de disociere mult mai mică decât a ionului complex de diaminoargint(I).
Deci, ionul complex de dicianoargint(I) este mai stabil decât ionul complex de diaminoargint(I).