Exerciții

🔐 Exerciții recapitulative – Reflexia luminii. Dispersia luminii. Culorile corpurilor. Refracția luminii. Legile refracției. Consecințele refracției

3.11. Completează următoarele afirmații:

a) Fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii când trece în cel de-al doilea mediu se numește ………… .

b) Fenomenul de întoarcere al luminii în primul mediu se numește……………… .

c) Fenomenul de descompunere al luminii albe în fascicule colorate în de culorile curcubeului se numește ………… .

d) Oglinzile sunt corpuri ……………… și ……………………

e) Culorile curcubeului sunt ......................................................................................................................................................

f) Un corp opac negru ……………………… toate culorile.

g) Un corp opac alb ……………………… toate culorile.

h) Un corp opac roșu ……………………… culoarea roșie.

i) Un corp transparent roșu lasă …………………. prin el culoarea roșie.

3.12. Scrie ce fenomen este implicat în următoarele afirmații:

a) Un corp aflat în apă pare rupt la suprafața apei.

b) Formarea imaginii unui obiect într-o oglindă.

c) Obiectele aflate în apă par mai mari decât în realitate.

d) Apele limpezi sunt mult mai adânci decât par.

e) Licărirea stelelor.

3.13. Desenează razele reflectate și cele refractate în următoarele situații și apoi calculează viteza de propagare a luminii în mediile transparente:

a)

b)

3.14. Răspunde cu adevărat sau fals pentru afirmațiile următoare:

a) Indicele de refracție caracterizează un mediu transparent și depinde de viteza luminii în mediul respectiv.

b) Imaginea reală este imaginea formată la intersecția razelor refractate/reflectate.

c) Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență.

d) Când primul mediu are indicele de refracție mai mare decât al celui de-al doilea, raza refractată se apropie de normală.

e) Unghiul de refracție este unghiul dintre raza refractată și normală.

f) Unghiul de reflexie este unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare.

g) Când lumina cade perpendicular pe suprafața de separare, ea nu își schimbă direcția de propagare.

h) Imaginea unui obiect într-o oglindă este reală.

3.15. O rază de lumină trece din diamant (n = 2,42) în aer (n = 1) sub un unghi de incidență de 15°. Află sinusul unghiului de refracție, știind că sin 15° este de 0,25. Cum este unghiul de refracție față de cel de incidență?

3.16. O rază de lumină provenită din aer cu n = 1, cade sub un unghi de incidență de 60° pe suprafața unui alt mediu. Știind unghiul de refracție de 30°, determină:

a) Unghiul de reflexie.-0,25p

b) Care este valoarea indicelui de refracție al celui de-al doilea mediu ?-0,75p

c) Desenul fenomenului de reflexie și de refracție suferite de acestă rază.- 1p

d) Calculează viteza luminii prin al doilea mediu.-0,5p

🔐 Exerciții recapitulative – Reflexia totală. Lentile. Formarea imaginii unui obiect în lentile. Formulele lentilelor. Ochiul uman. Defecte de vedere

3.17. Completează următoarele afirmații:

a) Fenomenul de reflexie care are loc cu un unghi de refracție de 90° se numește…………………………….

b) Lentilele sunt corpuri ………………… și ……………………

c) Fibrele optice sunt ..................... subțiri de sticlă sau plastic, prin care lumina suferă o succesiune de reflexii .............................

d) Culorile primare din optică sunt........................, ........................ și..................

e) Lentilele pozitive se numesc lentile ……………………… .

f) Lentilele negative se numesc lentile ……………………… .

g) Miopia este defectul de vedere când nu se văd clar obiectele ………… . Imaginea obiectelor se formează în ……… . retinei, ochiul miop fiind prea …………. Prin urmare miopia se corectează cu lentile ……………… .

h) Hipermetropia este defectul de vedere când nu se văd clar obiectele …………. Imaginea obiectelor se formează în ……………. retinei, ochiul hipermetrop fiind prea puțin …………… . Prin urmare hipermetropia se corectează cu lentile ……………………… .

3.18. Scrie ce fenomen este implicat în următoarele afirmații:

a) Fibrele optice folosite la internet și televiziunea prin cablu.

b) Formarea imaginii unui obiect într-o lentilă.

c) Catadioptrii roșii folosiți la panourile reflectorizante.

d) Endoscopul medical.

e) Ochelarii folosiți pentru defectele de vedere.

3.19. Desenează razele reflectate și cele refractate în următoarele situații și apoi calculează viteza de propagare a luminii în mediile transparente:

a)

b)

3.20. Care lentile din cele reprezentate sunt convergente, respectiv divergente?

3.21. Răspunde cu adevărat sau fals pentru afirmațiile următoare:

a) Imaginea reală este imaginea formată la intersecția razelor refractate/reflectate.

b) Lentila divergentă mărește scrisul.

c) Lentila convergentă este mai subțire la mijloc și mai groasă la capete.

d) Imaginea virtuală poate fi proiectată pe un ecran.

e) Lentila are un focar.

f) Distanța focală a unei lentile este distanța dintre centrul optic al lentilei și focar.

g) Convergența unei lentile divergente este negativă.

h) Convergența unei lentile se măsoară în dioptrii.

i) Lentila convergentă transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent.

j) Lupa este o lentilă divergentă.

3.22. O rază de lumină trece din diamant (n = 2,42) în aer (n = 1) sub un unghi de incidență de 15°. Se cere :

a) Sinusul unghiului de refracție, știind că sin 15° este de 0,25.

b) Poate avea loc reflexia totală pentru un alt unghi de incidență. Dacă da, calculează sinusul unghiului limită.

3.23. La ce adâncime se poate ascunde un peștișor în apă sub frunza unui lotus cu diametrul de 20 cm, știind indicele de refracție al apei de 4/3 și cel al aerului de 1?

3.24. Care sunt condițiile ca pe cer să apară curcubeul?

3.25. Descompunerea luminii albe în culorile curcubeului se poate observa nu numai pe cer la apariția curcubeului, ci și în alte situații : pe o peliculă de săpun, pe o peliculă de petrol, pe picăturile de rouă, pe marginea teșită a unei oglinzi etc. Cum se numește acest fenomen suferit de lumină?

3.26. În care din cele trei cazuri raza vine din aer (n = 1), trece prin plexiglas (n = 1,49) și iese în aer?

3.27. Maria când a venit azi la școală și-a uitat ochelarii de vedere acasă. Ea citește un exercițiu la fizică ținând cartea departe de ochi. Ce defect de vedere are ea?

3.28. Vlad când a venit azi la școală și-a uitat ochelarii de vedere acasă. El citește o problemă la fizică ținând cartea foarte aproape de ochi. Ce defect de vedere are el?

3.29. Cum poate un copil care nu știe ce defect de vedere are să își dea seama cu ajutorul ochelarilor săi și a caietului de fizică?

3.30. Câte dioptrii au ochelarii cu o distanță focală de 25 cm?

3.31. Cum poți determina distanța focală a unei lupe de ceasornicar?

3.32. De ce lumina pâlpâie deasupra flăcării unei lumânări?